Cât de grave pot fi sângerarea, hematomul și infecția după rinoplastie?

O scurgere nazală temporară cu urme de sânge și o anumită congestie pot face parte din vindecarea timpurie, dar sângerarea persistentă, o colecție de sânge și infecția sunt probleme distincte. Procentele publicate diferă fiindcă studiile numără evenimente diferite, urmăresc pacienții pe durate diferite și adesea nu definesc complicațiile în mod uniform. Procentul unui studiu nu prezice ce se va întâmpla unei persoane.

Ce este considerat complicație?

După operația nazală poate apărea o vreme o secreție apoasă cu urme de sânge. Informațiile NHS despre îngrijirea după septorinoplastie o descriu drept ceva așteptat, recomandând totodată ajutor medical dacă simptomele se agravează.^[5] Aceasta diferă de sângerarea proaspătă și continuă care necesită evaluare clinică.

Un hematom este o acumulare de sânge în țesut. În cercetarea despre rinoplastie, termenul poate desemna un eveniment înregistrat clinic fără o scală comună de severitate. Hematomul septal este o colecție mai specifică, situată sub mucoasa septului. Poate provoca obstrucție sau presiune în creștere și trebuie evaluată de un clinician; pacientul nu ar trebui să încerce să o diagnosticheze sau să o dreneze singur. Un articol de practică clinică din BMJ descrie hematomul septal după traumatism nazal ca necesitând evaluare ORL urgentă. Această recomandare clarifică de ce o colecție septală suspectată trebuie evaluată rapid, dar articolul nu studiază rinoplastia postoperatorie și nu oferă o rată a complicațiilor după operație.^[7]

Infecția poate afecta pielea, incizia sau țesuturile nazale profunde. Evoluția și asocierea simptomelor contează: durerea ori obstrucția în creștere, febra sau starea generală alterată, precum și secreția urât mirositoare sau verzuie după operație justifică un contact prompt cu echipa operatorie. Simptomele normale ale vindecării se pot suprapune cu cele ale infecției, de aceea este necesară evaluarea clinică.

Ce raportează studiile de risc

Sharif-Askary și colegii au analizat literatura și au inclus 36 de studii. Frecvențele raportate au variat între 0 și 4,1% pentru sângerare și între 0 și 4% pentru infecție. Acestea sunt intervale observate în rapoarte separate, nu estimări cumulate sau o rată unică pentru toți pacienții cu rinoplastie. Revizuirea a raportat intervale și pentru alte evenimente, inclusiv dehiscența plăgii (0–5%).^[1]

Layliev și colegii au folosit un registru prospectiv, multicentric, bazat pe asigurări, pentru 4.978 de rinoplastii estetice înregistrate între mai 2008 și mai 2013. Au numărat complicația majoră doar dacă aceasta a dus la o prezentare la urgență, internare sau reintervenție în 30 de zile. Au fost 37 astfel de complicații (0,7%); hematomul și infecția au fost consemnate fiecare în 0,2% din cazuri.^[2]

Registrul răspunde unei întrebări mai restrânse decât „cât de des apare orice sângerare?”. Nu include evenimentele care nu îndeplineau definiția complicației majore ori apăreau după intervalul de 30 de zile. A inclus rinoplastii singure și intervenții estetice combinate. Autorii au raportat 0,58% complicații majore pentru rinoplastia singură, față de 1,02% când s-a operat încă o regiune corporală și 2,09% când s-au operat încă două regiuni. Aceste cifre descriu cohorta asigurată din SUA; nu compară toate combinațiile posibile și nu prezic riscul individual.^[2]

Infecția: o cohortă detaliată, dar specifică

Tran și Jang au analizat 2.630 de cazuri operate de un singur chirurg într-o populație est-asiatică, între iulie 2003 și iunie 2018. Seria cuprindea 2.134 intervenții primare și 496 revizii. Autorii au identificat 22 de infecții postoperatorii (0,84% în total), dintre care 18 după revizie. Rata raportată a fost 3,63% după revizie și 0,19% după intervenția primară, o diferență de 19 ori în acest set de date.^[3]

Jumătate dintre cele 22 de infecții au fost identificate în prima lună; timpul mediu raportat în acest subgrup a fost 12 ± 7 zile. Rezumatul arată că 20 dintre cei 22 de pacienți au fost supuși debridării chirurgicale. Datele descriu prezentarea și tratamentul infecțiilor în acea practică, dar provin dintr-o serie retrospectivă a unui singur chirurg. Nu stabilesc o rată universală pentru alți chirurgi, populații, materiale sau sisteme de urmărire. Rezumatul nu oferă intervale de încredere pentru aceste rate.^[3]

De ce ratele nu se compară direct

Oleck și colegii au reanalizat 30 de studii despre rinoplastie și au găsit că 19 (63%) nu defineau niciuna dintre complicațiile raportate. Dintre cele 15 complicații identificate drept rezultate primare, 11 aveau o definiție. Autorii au concluzionat că definițiile neuniforme îngreunează comparațiile și estimările cumulate de calitate.^[4]

De pildă, un studiu poate număra orice scurgere postoperatorie, altul numai sângerarea care necesită tamponament, iar un registru doar sângerarea ce duce la urgențe, internare sau o altă operație. La fel, o infecție locală minoră și una care necesită drenaj chirurgical nu sunt rezultate echivalente. Duratele diferite ale urmăririi schimbă și ele evenimentele observate. O rată mai mică într-un studiu cu definiție restrânsă nu dovedește că riscul de fond este mai mic.

Când să contactați echipa chirurgicală

Urmați instrucțiunile scrise și datele de contact oferite de echipa care a efectuat operația. Aceasta știe ce procedură a fost realizată, ce tampoane sau atele s-au folosit și ce evoluție este de așteptat. O secreție cu urme de sânge poate fi normală, dar discutați prompt despre sângerare proaspătă și continuă, durere ori obstrucție în creștere, febră sau secreții neobișnuite.

Un pliant NHS pentru septoplastie recomandă evaluarea la urgențe dacă sângerarea proaspătă și continuă nu se oprește după 30 de minute; instrucțiunile exacte pot varia în funcție de procedură și planul de externare.^[6] Cereți ajutor de urgență pentru sângerare severă, dificultăți de respirație, leșin sau agravare rapidă. Pentru nas tot mai blocat și dureros ori secreție verde sau urât mirositoare, Cambridge University Hospitals recomandă evaluare medicală, deoarece infecția poate fi gravă.^[5] Aceste semne nu confirmă diagnosticul; clinicianul trebuie să le evalueze.

Planificarea îngrijirii și urmăririi

Înainte de operație, întrebați cine va evalua o problemă după externare, cât de repede poate fi contactată echipa și ce trebuie să faceți dacă vă aflați departe de centrul operator. Dacă veți călători internațional, stabiliți un plan de urmărire și aflați unde puteți solicita îngrijire locală de urgență. Compararea prețurilor și directoarele de servicii nu stabilesc nivelul monitorizării postoperatorii și nu prezic riscul complicațiilor. Dacă analizați prețurile rinoplastiei în Turcia ori directorul de pachete de rinoplastie, întrebați fiecare furnizor cine asigură contactul clinic și cum se face urmărirea; directorul nu este un pachet de îngrijire a complicațiilor adaptat cazului dumneavoastră.

Just Clinic Istanbul este o platformă independentă de marketing și generare de solicitări, nu un furnizor de servicii medicale sau un intermediar de turism medical. Solicitările pot fi transmise partenerilor medicali autorizați numai cu acordul dumneavoastră.

Întrebări de pus înainte de operație

• Ce nivel de secreție cu urme de sânge este așteptat după procedura mea și ce sângerare impune un apel urgent?
• Pe cine contactez, în timpul și în afara programului clinicii, dacă apar obstrucție sau presiune noi, durere în creștere, febră ori secreții neobișnuite?
• Ce vizite de urmărire sunt planificate și cine mă examinează dacă nu mai sunt aproape de centrul operator?
• Se combină alte proceduri cu rinoplastia și cum schimbă acestea planul de recuperare și riscurile discutate?
• Cum definește estimarea de risc primită o complicație și cât timp au fost urmăriți pacienții?

Referințe

1. Sharif-Askary B, Carlson AR, Van Noord MG, Marcus JR. Incidence of Postoperative Adverse Events after Rhinoplasty: A Systematic Review. Plastic and Reconstructive Surgery. 2020 Mar;145(3):669–684. doi:10.1097/PRS.0000000000006561. PMID: 32097305. Fișa PubMed.
2. Layliev J, Gupta V, Kaoutzanis C, Ganesh Kumar N, Winocour J, Grotting JC, Higdon KK. Incidence and Preoperative Risk Factors for Major Complications in Aesthetic Rhinoplasty: Analysis of 4978 Patients. Aesthetic Surgery Journal. 2017 Jul 1;37(7):757–767. Publicat online 1 mai 2017. doi:10.1093/asj/sjx023. PMID: 28472446. Fișa PubMed.
3. Tran KN, Jang YJ. Incidence and Predisposing Factors of Postoperative Infection after Rhinoplasty: A Single Surgeon's 16-Year Experience with 2630 Cases in an East Asian Population. Plastic and Reconstructive Surgery. 2022 Jul 1;150(1):51e–59e. Publicat online la 6 mai 2022. doi:10.1097/PRS.0000000000009202. PMID: 35511054. Fișa PubMed.
4. Oleck NC, Cason RW, Hernandez JA, Marcus JR, Phillips BT. Defining Our Terms: Are Postoperative Complications Adequately Defined in the Rhinoplasty Literature? Aesthetic Plastic Surgery. 2023 Jun;47(3):1155–1161. Publicat online la 28 octombrie 2022. doi:10.1007/s00266-022-03155-4. PMID: 36307563. Fișa PubMed.
5. Cambridge University Hospitals NHS Foundation Trust. Information after septorhinoplasty. Informații pentru pacienți, versiunea 5; aprobate la 20 noiembrie 2023.
6. Gloucestershire Hospitals NHS Foundation Trust. Septoplasty aftercare advice (ENT). Foaie informativă GHPI1910_06_25; revizuire prevăzută în iunie 2028.
7. Sanyaolu LN, Farmer SEJ, Cuddihy PJ. Nasal septal haematoma. The BMJ. 2014;349:g6075. Publicat la 4 noiembrie 2014. doi:10.1136/bmj.g6075. PMID: 25370844. Fișa PubMed.